Statisticile din ultima decadă arată o incidență mare a boilor gastrice în rândul populației la nivel mondial. Printre cele mai frecvente probleme gastrice se numără boala de reflux gastroesofagian și gastritele. Dr. Estera Jeledințan, medic primar gastroenterologie la Digital Clinics, oferă informații utile privind aceste două probleme medicale care adesea stau la baza altor afecțiuni gastroenterologice sau ascund în plan secund boli gastrice grave.
Persoanele interesate de informații detaliate privind afecțiunile gastrice, în general, sau de boala de reflux și gastrită, în mod special, își pot programa o consultație online pentru o evaluare a stării de sănătate pentru ei sau persoanele dragi din familie.
Refluxul gastroesofagian versus gastrita
Boala de reflux gastroesofagian este reprezentată de ansamblul simptomelor și semnelor date de refluxul acid al alimentelor din stomac în esofag. Diagnosticul se pune în urma unei endoscopii, care indică existența unor leziuni - ulcerații, edem, eritem, dungi – pe esfag, iar în funcție de gravitatea acestor leziuni medicul gastroenterolog dispune tratamentul necesar.
Gastrita, adesea asociată cu ulcerul duodenal, este pe de altă parte o inflamație la nivelul stomacului. Diagnosticul se pune tot în urma unei endoscopii dublată și de o biopsie, pe scurt, un examen histopatologic. Fără cel din urmă, medicul va pune doar diagnosticul de dispepsie, ceea ce nu înseamnă gastrită și deci nici administrarea tratamentului specific gastritei.
Factorii de risc și cauzele
În cazul bolii de reflux gastroesofagian există mai mulți factori favorizanți care duc la apariția acestei probleme:
• Factorii fiziologici: sarcina, bolile rare (sclerodermia, sindromul Zollinger Edison, anumite intervenții chirurgicale - gastrectomie bariatrică/operația de micșorare a stomacului la pacienții obezizi). „Sarcina dă reflux gastroesofagian în 80% dintre cazuri la femeile aflate în primul trimestru de sarcină”, atragere atenția medicul Estera Jeledințan.
• Factorii legați de dietă – consum de grăsimi animale, citrice, roșii, condimente iuți sau acre, dulciuri concentrate.
• Factorii genetici pot determina apariția refluxului gastroesofagian. „Dacă un părinte sau ambii sau alte rude din familie suferă de reflux gastroesofagian există o predispoziție genetică la copil pentru apariția unor asemenea probleme digestive”, explică medicul Jeledințan.
În ceea ce privește apariția gastritelor acestea sunt de două feluri gastrite acute și gastrite cronice.
Gastritele acute sunt mai rare și apariția lor este dată de bacterii invazive sau infecții cu fungi - Cryptococcus neoformans, Candida Albicans, Aspergillus, viruși – categoria Herpes Simplex, Epstein Barr, Citomegalovirus, paraziți precum Giardia, Ascaris. Toți acești intruși dau forme grave de gastrită care determină mortalitate foarte mare în rândul pacienților și necesitatea intervenției medicilor de urgență în cadrul unui spital. Din fericire, însă, peste 70% dintre gastrite sunt gastrite cornice, ne asigură medicii.
Gastritele cronice apar în urma infecției cu Helicobacter Pylori, sau din cauza administrării de medicamente – suplimente cu fier, bifosfați, chimioterapice, antiinflamatoare, metale grele, ingestie de droguri – cocaină, alcool. „De asemenea, mai există și o gastrită data de refluxul biliar din duoden în stomac. Pacienții pot avea chiar reflux biliar până în gură, caz în care trebuie tratată problema biliară. Tratamentul gastritelor în general trebuie diferențiat în funcție de toate aceste cauze”, explică medicul gastroenterolog Estera Jeledințan.
Simptomele specific refluxului gastroesofagian versus cele ale gastritelor
Simptomatologia pentru boala de reflux gastroesofagian: • senzația de arsură în capul pieptului atât după consumul anumitor băuturi sau alimente, cât și noaptea; senzația apare de mai mult de două ori pe săptămână • dureri la înghițire • senzația că nu poți înghiți alimentele • gust acru puternic/sărat în gură • greață • sughiț.
„Din păcate pacenții mai vârstnici pot să nu aibă aceste simptome și din acest motiv se prezintă mai târziu la medic, adică vin direct cu complicații”, atrage atenția medicul Estera Jeledințan. „Mai mult, pot fi o serie de simptome care nici nu par să țină de tubul digestiv. Adică, pacienții pot să experimenteze o durere toracică care poate fi dată de spasmul esofagian ți poate fi confundată cu o durere de inimă, sau pot să se prezinte la medicul pneumolog cu o pneumonie de aspirație (plămânii aspiră conținut gastric, din cauza refluxului gastroesofagian în cursul nopții), bronșită cronică sau pacienții se prezintă la specialistul ORL cu răgușeală, tuse cronică, laringită, toate date de boala de reflux.
Simptomele gastritelor sunt: dureri gastrice (de stomac -n.r.), greață, vărsături, dureri epigstrice, uneori și anemie, dată de pierderi de sânge în scaun sau de o hemoragie digestivă superioară. Acestora li se adaugă inapetență, scădere în greutate, caz în care, în subsidiarul gastritei se ascund boli rare sau chiar cancerul gastric.
Tratamentul refluxului gastroesofagian și cel pentru gastrită
În cazul bolii de reflux/esofagitei tratamentul este în funcție de gravitatea leziunilor pe esofag și de cauza lor. Pe scurt, tratamentul este individualizat, în funcție de pacient. În situațiile acute se administrează betablocante de receptori H2 din categoria Ranitidină, Famotidină sau din categoria alginați – cum e Gavisconul – sau antiacide care nu vindecă, dar scad rapid senzația de arsură cum sunt medicamentele prokinetice – Metoclopramid, Domperidonă și care ajută la evacuarea rapidă a conținutului gastric astfel încât să nu mai existe presiune gastrică în stomac și să refuleze conținutul în esofag.
„Pentru pacienții cu reflux nocturn este indicat să nu mănânce prea târziu, să nu facă excese alimentare, iar pentru cei cu un sfincter esofagian mai lax (porțiunea care blochează trecerea conținutului gastric din stomac în esofag), ajută mult ridicarea pernei sau a patului la 15° față de orizontală. În plus, pentru toți pacienții cu boală de reflux recomandarea este să nu consume alimentele înainte de culcare, ultima masă să fie cu cel puțin patru ore înainte de somn. De asemenea, dacă am mâncat nu ne așezăm repede în pat sau la orizontală (fie pe spate, fie pe burtă) și nici nu ne apucăm imediat de sport. Nu purtăm nimic strâns pe abdomen ca să facă presiune și să provoace refluxul. Și, evident, persoanele obeze trebuie să încerce să slăbească”, adaugă medicul Estera Jeledințan.
Tratamentul gastritei se face, în general, cu inhibtori de pompă de protoni, dacă respectiva gastrită nu a fost dată de factori infecțioși precum Helicobacter Pylori. Și nici dacă gastrita nu e asociată cu boala Crohn, colagenoze sau alte boli. Se dă doză dublă (de două ori pe zi) de inhibitori de protoni, timp de 1-2 luni, apoi se scade doza.
Dacă gastrita este dată de Helicobacter Pylori – cel mai frecvent – atunci, fiindcă bacteria este destul de rezistentă la antibiotice, trebuie urmat cu strictețe tratamentul. Există doar câteva antibiotice la care Helicobacter este sensibilă, de aceea se asociază trei antibiotice în trei scheme de tratament.
Schema I cuprinde: Amoxicilină, Metronidazol/Tinidazol și Claritromicină, timp de 14 zile. Dă rezultate în 70-80% dintre cazuri.
Schema II (cea mai frecvent dată, fiind mai eficientă decât prima schemă) cuprinde: Bismut, Tinidazol și Tetraciclină. E mai dificil de făcut, fiindcă medicamentele trebuie luate cu strictețe din șase în șase ore, timp de 14 zile.
Schema III/Schema de rezervă este alcătuită din: Tinidazol, Levoxacină și Amoxicilină, dublate de inhibitori de pompă de protoni precum Pantoprazol, Omeprazol.
Regimul alimentar în cazul bolii de reflux gastroesofagian și a gastritelor
Sunt de evitat: alcoolul (chiar și în cantități mici), țigările, cafeaua – mai ales în partea a doua a zilei – carnea roșie (vită, porc, oaie, pasăre), citricele, roșiile, băuturile carbogazoase, tocăturile, salamurile și afumăturile, condimentele iuți, iritante sau acide cum e oțetul, mâncarea de tip fast food. De asemenea, nu sunt indicate nici lactatele și brânzeturile fermentate!
Sunt permise: fructele și legumele, mai ales fierte, peștele gătit la cuptor, la grătar, sau fiert ori făcut la aburi. Este permis uleiul de măsline sau cel de floarea soarelui, dar să nu fie un ulei refolosit. Acestor recomandări alimentare li se adaugă exercițiile fiice și scăderea în greutate, acolo unde pacienții suferă de și de obezitate.
În cazul în care suferiți de arsuri în capul pieptului sau de dureri gastrice ocazionale și doriți înlăturarea oricărui dubiu privind cauza acestora sau vă confruntați des cu unul din simptomele expuse mai sus vă puteți programa o consultație online la unul dintre medicii disponibili în platforma Digital Clincis pentru sfaturi competente.
Rețineți!
1. Faptul că un pacient s-a testat pentru Helicobacter Pylori și a ieșit pozitiv nu înseamnă că are și indicație de tratament cu antibiotice. „Jumătate din populația Globului este infectată cu această bacterie și se tratează foarte greu. Ca să existe indicație pentru tratamentul cu antibiotice, pacientul trebuie să aibă ulcer duodenal – apărut în urma infecției cu bacteria aceasta – situație în care e absolut obligatoriu să se administreze una dintre schemele cu antibiotice”, atrage atenția medicul Estera Jeledințan.
2. Odată hotărâtă o schemă de tratament pentru Helicobacter Pylori, pacientul trebuie să o urmeze cu strictețe, chiar dacă apar și reacții adverse și inconveniente precum greață, vărsături, necesitatea administrării la ore fixe a medicamentelor. Altfel, nu facem decât să creștem rezistența bacteriei la antibiotice.
3. Chiar urmând cu strictețe tratamentul, 20-30% dintre pacienți pot să recadă, fie fiindcă sunt infectați cu o tulpină rezistentă, fie că s-au reinfectat cu altă tulpină.
4. Orice tratament pentru reflux esofagian sau gastrită trebuie individualizat de către medicul gastroenterolog care cunoaște cauzele și stadiul bolii pacientului.