O masă bună are un impact pozitiv asupra stării de spirit. O parte din această plăcere este imediată. După o masă gustoasă, ne bucurăm de o creștere exponențială a zahărului din sânge. Acest lucru determină ca un val de endorfine - substanțe chimice care acționează ca hormoni ai fericirii - să ne inunde creierele.

Însă plăcerea merge mai adânc. Proteinele animale, cum ar fi friptura de pasăre, șunca sau peștele, conțin toți aminoacizii de care organismul are nevoie, inclusiv mulți pe care nu îi poate produce singur. Tirozina și triptofanul –doi dintre aminoacizii aromatici - sunt necesari pentru producerea de dopamină (un neurotransmițător care controlează sentimentele de plăcere și recompensă) și, respectiv, serotonina (cea care ajută la reglarea stării de spirit).

Nucile conțin folat, o vitamină fără de care creierul nu poate funcționa corect. Iar merișoarele sunt bogate în vitamina C, care este implicată, printre altele, în transformarea dopaminei în noradrenalină, un alt neurotransmițător, iar lipsa căruia pare să fie asociată cu depresia.

Odată cu creșterea tulburărilor de sănătate mintală, un număr tot mai mare de oameni de știință investighează modul în care alimentele sau suplimentele nutritive afectează stările mentale. Creierul, fiind cel mai complex și mai solicitat, din punct de vedere energetic, dintre organele corpului, are, în mod specific, propriile lui nevoi nutriționale. Conform specialiștilor din cadrul platformei The Economist, aceste legături sunt analizate în domeniul emergent al psihiatriei nutriționale.

Un creier uman adult, care reprezintă aproximativ 2% din masa unui corp omenesc, folosește 20% din energia sa metabolică. O mulțime de vitamine și minerale sunt necesare pentru a menține activitatea. Chiar și într-o mică secțiune a căilor metabolice ale creierului, sunt necesari mulți nutrienți esențiali. De exemplu, conversia triptofanului în serotonină are nevoie de vitamina B6, fier, fosfor și calciu.

Creierul este dependent de cantitatea, dar, mai ales, de calitatea „combustibilului”

Dezlegarea nevoilor nutriționale ale creierului de cele ale restului corpului este dificilă. În comparație cu alte domenii, știința nutriției este puțin studiată. Știința nutrițională se bazează pe studii observaționale care încearcă să stabilească asocieri între anumite alimente sau nutrienți și boli. Aceste studii nu pot fi folosite pentru a dovedi, definitiv, o legătură cauzală între o boală și un anumit factor care contribuie la o dietă. Dar, ca și în cazul fumatului și al cancerului pulmonar, încep să apară suficiente dovezi ce decurg din observații practice și diverse teste.

Ca în cazul unui automobil scump, creierul este dependent de cantitatea, dar, mai ales, de calitatea combustibilului pe care-l punem în rezervor. Acum este clar că unele diete sunt deosebit de bune pentru creier. Un studiu recent concluzionează că o dietă mediteraneeană, bogată în legume, fructe, leguminoase și cereale integrale, săracă în carne roșie și procesată și grăsimi saturate, scade șansele de a suferi accidente vasculare cerebrale, tulburări cognitive și depresie.

De ce alimentele pe care le consumăm ne afectează sănătatea mintală?

Serotonina este un neurotransmițător care ajută la reglarea somnului și a apetitului, mediază starea de spirit și inhibă durerea. Deoarece aproximativ 95% din serotonină este produsă în tractul gastro-intestinal, iar tractul gastro-intestinal este căptușit cu circa o sută de milioane de celule nervoase sau neuroni, este logic ca funcționarea interioară a sistemului digestiv să nu ajute doar la digerarea alimentelor, ci și la ghidarea emoțiilor.

În plus, funcția acestor neuroni – și producția de neurotransmițători precum serotonina – este puternic influențată de miliardele de bacterii „bune” care alcătuiesc microbiomul intestinal, se arată într-un material publicat de Harvard. Aceste bacterii joacă un rol esențial pentru sănătate. Ele ne protejează mucoasa intestinelor, asigurând o barieră puternică împotriva toxinelor și bacteriilor „rele”; limitează inflamația; îmbunătățesc absorbția nutrienților din alimente și activează căile neuronale care circulă direct între intestin și creier.

Studiile au comparat dietele „tradiționale”, precum dieta mediteraneeană și dieta tradițională japoneză, cu o dietă tipică „occidentală” și au arătat că riscul de depresie este cu 25% până la 35% mai mic, la cei care urmează o dietă tradițională. Oamenii de știință explică această diferență prin faptul că aceste diete tradiționale tind să fie bogate în legume, fructe, cereale neprocesate și pește și fructe de mare și să conțină doar cantități modeste de carne slabă și lactate.

De asemenea, sunt lipsite de alimente procesate și rafinate și de zaharuri, care sunt elemente de bază ale modelului alimentar „occidental”. În plus, multe dintre aceste alimente neprocesate sunt fermentate și, prin urmare, acționează ca probiotice naturale.

Specialiștii în nutriție recomandă să începem să acordăm atenție modului în care ne simțim a doua zi după ce consumăm anumite alimente, nu imediat după masă. Să încercăm să adoptăm o dietă „curată” timp de două până la trei săptămâni, eliminând toate alimentele procesate și zahărul.

În funcție de cum ne vom simți, putem reintroduce anumite alimente înapoi în dieta zilnică, unul câte unul, observând efectele. Unii oameni nu pot să creadă cât de bine se simt, atât fizic, cât și emoțional, și cât de rău se simt atunci când reintroduc alimentele despre care se știe că sporesc inflamația.